iar vesti rele nu am. pentru ca nu am primit. ca sa imi pun la incercare jocul cu semnele, am fortat iar nota. nici o veste inseamna nici o veste, nu e nimic rau in asta. e rau cand primesc vesti si incep sa nu mai inteleg nimic. sa nu primesc -- va fi mai bine.
numai ca acum citesc kafavis si nu am mare chef sa scriu. nu prea mai inteleg de ce imi placea in adolescenta. adica inca imi spune ceva, dar... ii si lipsesc multe alte atribute. seamana cu tagore, sententios, e un "intelept" senzual.
copy & paste, prin urmare.
dar din barbu, pentru ca e la polul opus, senzualitatea rece a gandului:
deci, versul meu, legat in largi turbane,
de lanci zbarlit, ca teasta unei cegi,
cu albele-i prapastii si capcane
si munti opiomani, nu-l intelegi!
in rest, ma gandesc la metoda reducerii la absurd. din cauza cartii pe care o traduc si a lucrurilor care se tot intampla de la o vreme incoace, fara sa inteleg mare lucru din ele. daca presupunem ca teza este falsa, iar concluzia la care ajungem este absurda, inseamna ca teza este adevarata. doamne, ce simplu ar fi sa rezolvam totul prin matematica! dar daca procedezi invers? presupui ca teza e adevarata si te trezesti in plin absurd? daca e doar un exercitiu, o iei imediat de la capat. dar daca te-ai pus pe tine acolo...
fara poezie lenesa. sa ramanem in matematici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu